Tensiunea nominală de funcționare a aparatelor electrice de -joasă tensiune se referă la valoarea tensiunii care asigură că aparatul funcționează normal în condiții specificate. De obicei, se referă la valoarea tensiunii nominale a contactelor. Mai jos este o explicație detaliată a tensiunii nominale de funcționare a aparatelor electrice de joasă-tensiune:
Definiție și funcție
Tensiunea nominală de funcționare este valoarea tensiunii pe care o poate suporta un aparat electric în condiții normale de funcționare, nu valoarea tensiunii maxime sau minime.
Pentru circuitele cu mai multe-faze, tensiunea nominală de operare se referă la tensiunea-la-fază (adică tensiunea de linie).
Gama de tensiune
Tensiunea nominală a aparatelor electrice de -joasă tensiune este în general limitată la 1200V AC și 1500V DC. Aparatele cu valori mai mici decât acestea sunt considerate de joasă -tensiune.
Aparatele electrice obișnuite de joasă -tensiune au tensiuni nominale de 380 V (echipamente industriale) sau 220 V (aparate electrocasnice).
Diferențele față de alți parametri de tensiune
Tensiune nominală de izolație: Legat de testarea performanței dielectrice, de obicei nu mai mică decât tensiunea nominală de funcționare.
Tensiune nominală de rezistență la impuls: se referă la capacitatea maximă de supratensiune a sistemului pe care o poate rezista aparatul electric.
Este important de menționat că tensiunea nominală de funcționare nu este aceeași cu „tensiunea maximă pe care o poate suporta”, aceasta din urmă fiind o afirmație incorectă.
Standarde internaționale și interne
Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) și standardele naționale chineze (cum ar fi GB/T 2900.18) definesc aparatele electrice de joasă-tensiune ca fiind dispozitive cu o tensiune nominală AC mai mică sau egală cu 1200 V sau o tensiune nominală DC mai mică sau egală cu 1500 V.
Tensiunea nominală de funcționare este un parametru cheie în proiectarea și selectarea aparatelor electrice de joasă tensiune{0}}. Echipamentele electrice potrivite trebuie selectate pe baza scenariului real de aplicare (de exemplu, 380V industrial sau 220V casnic), distingându-se totodată diferitele roluri ale acestuia în raport cu parametrii precum tensiunea de izolație.
